Eu eram furtuna, iar tu barcuta de pe mal care astepta ca furtuna din mine sa se calmeze si sa vina sa se aseze pe scandurile barcutei. Tu erai cel care ma asculta atunci cand eram nervoasa si imi topeai nervii cu cuvintele tale iubitoare. Tu erai steaua la care ma uitam in noptile de vara. Eu eram copila care radea si ofta in aceeasi propozitie, iar tu erai barbatul care imi adora fiecare gest. Tu ai fost cel care ai stiut ca sunt prea buna pentru restul lumii, dar sunt perfecta pentru tine. Eu eram fata fastacita, iar tu erai barbatul calculat care ma completa. Acum ne'am separat, insa intre noi inca mai exista scanteia de la inceput. Promit ca o sa sarut cu grija acea scanteie ca sa aiba cu ce se hrani. Mi'ai fost si vei ramane drag, copilul meu mare coplesit de responsabilitati si sfaramat de griji. Poti sa iti pui oricand capul pe picioarele mele pentru ca esti vesnic binevenit in casuta sufletului meu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu