De cand s'a nascut, sufletul meu s'a claustrat intr'un trup mic, in permanenta schimbare. Poate oricand sa paraseasca trupul, nu i'ar fi greu deloc. In schimb, el tine fraiele trupului si il conduce asemeni unui papusar care manevreaza marionete. Uneori, trupul asculta de creier, si nu de suflet. Atnci sufletul bate in coastele trupului si se zbate ca nebunul. Sufletul e nebun, ca face ce vrea cu trupul. Dar nici fara trup nu se poate misca, nu poate actiona. Ar vrea sa fie independent, dar sufletele s'au nascut sa depinda de o gazda care sa le raspunda la comenzi.
Unii spun ca sufletele sunt facute de Dumnezeu si, dupa moartea trupului, ele merg in rai sau in iad, in functie de cat de "ascultatoare" au fost. Se mai spune si ca sufletele se pot reincarna, deci nu mor niciodata, ci doar "se muta" in alte corpuri-gazda. O alta teorie confirma faptul ca sufletul e doar o energie si moare odata cu trupul. Eu cred ca sufletul meu are personalitate si se alfa la limita dintre ratiune si simtire.
Dar oare unde crezi ca sta sufletul? In creier? Nu. Sunt in permanenta contradictie. In inima? Nu. Sufletul comanda inimii. Atunci unde? De ce nu e vizibil? E timid? Se ascunde?
Conform DEX, sufletul reprezinta totalitatea proceselor afective, intelectuale si de vointa ale omului, sau o substanta spirituala care da viata omului, fiind socotita de origine divina si nemuritoare. Sufletul e o materie mult prea complexa si cu o semnificatie greu de exprimat in cuvinte. Sufletul nu e palpabil si nici macar vizibil. Poti sa crezi in ce nu vezi? Eu zic ca da. Din moment ce crezi in existenta sufletului poti fi numit om rational. Sau credul.
Pe de alta parte, sufletul mai e considerat un spirit. Spirit = fantoma. In momentul in care trupul sucomba, spiritul paraseste acel trup, ori continua sa bantuie printre pamanteni, ori merge in lumea spiritelor.
Tu crezi ca exista sufletul? Daca da, unde se afla si ce face? Ce fel de viata duce? Cat traieste? Care e scopul lui in viata noastra?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu