N-am putut să scriu niciodată cu creierul, întotdeauna m-am folosit de suflet.
O să urlu în scris, dar o să urlu în șoaptă.
duminică, 19 mai 2013
Ma innebunesti...
Vreau să-mi dai îmbrăţişări verzi şi să vezi prin carnea mea ca prin
sticlă... Eşti ca o cafea tare, cu un pliculeţ de zahăr, dar nu îmi umpli doar
dimineţile, ci viaţa întreagă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu