Oare dragostea poate să învingă chiar orice barieră? Bariera timpului, spaţiului, monotoniei, certurilor, neînţelegerilor, micilor incompatibilităţi, întunericului, luminii, trădării, urii, liniştii, gălăgiei...?
Eu cred că poate. Simt că poate. Simt că dacă e într-adevăr dragoste, nu se va termina niciodată, nu va scădea niciodată din intensitate. Va dura până la moarte şi dincolo de moarte. Vieţi întregi. Vieţi în care cauţi din nou acea persoana şi, când o regăseşti, trăieşti cu ea ce ai trăit în vieţile anterioare, dar şi ceva nou, de fiecare dată. Dragostea e nemărginită şi atotputernică.
Mi se demonstreză, încet, că da, dragostea poate să învingă orice. Şi cred cu tărie asta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu