Verae amicitiae sempiternae sunt. (Adevaratele prietenii sunt eterne.)

Ne schimbam continuu, dar important este ca exista persoane pentru care noi ramanem la fel, in ciuda a tot. Suntem prieteni pentru ceea ce ne uneste, nu pentru ceea ce ne desparte. Cu familia ne nastem, prietenii ii dobandim pe parcursul vietii noastre mai mult sau mai putin tumultoase.
Prietenii au un million de feluri in care sa te faca sa razi. Prietenii sunt unici. Nu ii uiti niciodata. Prietenii adevarati sunt si eterni. De ce? Pentru ca am un exemplu in viata mea. O cunosc pe prietena mea cea mai buna de la gradinita. Si am devenit prietene doar cand am fost amandoua in clasa a opta. Si intr-a noua ne-am despartit. Dar asta nu ne-a despartit pe vesnicie. Doar atat ca eu am mers la Ghiba Birta si ea… Ei bine, la alta scoala. Inca mai tinem legatura. Si radem impreuna ca doua nebune. Pur si simplu ma simt bine alaturi de ea. Ma simt eu, ma simt integra. Simt in aceasta persoana o prietena adevarata, eterna.
Cand ai un prieten adevarat si plecati undeva impreuna, atunci cand va intoarceti va spuneti unul altuia: Mai vreau o data! Cand unul dintre voi plange, celalat ii e alaturi, intotdeauna ii ofera un umar pe care sa planga: umarul lui. Si intotdeauna prietenul adevarat e pregatit sa il faca sa platesca pe cel care te-a ranit. Fiindca un prieten e… un prieten si atat. Cuvantul prieten este legat de ideea de apropiere. Doar unui prieten ii poti spune: mi-era dor sa vorbim despre ce am facut cu o ora in urma, mi-era dor sa-ti recomand cartea pe care tocmai am terminat-o si biscuitii care au fost partasi la actiune indulcindu-ma in momentele mele proaste din viata, mi-era dor sa imi mai povestesti despre cutare, mi-era dor sa ma mai plang cuiva, mi-era dor sa radem impreuna...
Prieteni sunt aceia pe care ii poti suna la orice ora din zi sau din noapte, in caz de nevoie. Nu cred ca as putea sa spun cu adevarat ce e prietenia. Prietenia trebuie simtita, nu povestita. Fiecare om o simte diferit. Cred in mari prietenii.Prietenii adevarati se despart numai cand le zice inima, iar inima nu prea dicteaza asa ceva.
Lucrurile bune n-ar fi la fel de bune, iar lucrurile rele n-ar fi suportabile daca nu le-am imparti cu un prieten. Ei sunt intotdeauna acolo.