N-am putut să scriu niciodată cu creierul, întotdeauna m-am folosit de suflet. O să urlu în scris, dar o să urlu în șoaptă.
miercuri, 11 mai 2011
Iar te-ascunzi de mine
Iar te-ascunzi de mine
Demonul meu visator,
Supliciul meu, obsesia mea.
Iar te pierzi in noapte
Si-apari brusc - ca o furtuna
Tulburandu-mi visele.
Vapaia ochilor tai
Imi topeste gheata...
Gheata inimii mele.
De cand te caut nu stii
Si n-o sa stii vreodata.
Dar acum ca te-am gasit
Ma lasi singura
Sa cutreier strazi solitare
Cautandu-te vesnic, nebunul meu.
Uraste-ma
Musca-ma
Ucide-ma
Iubeste-ma
Fa ce vrei cu mine,
Insa nu pleca.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Când găseşti,nu mai pleacă.Dacă pleacă,ai găsit greşit.
RăspundețiȘtergereCorect. Dar vezi tu.. suntem meniti sa fim atrasi de rau, de nebunie, de ce e gresit. Desi ar fi normal sa cautam pe cineva care nu ne va dezamagi; pe noi ne atrage acea persoana care pleaca si e distanta. Trist.
RăspundețiȘtergere