N-am putut să scriu niciodată cu creierul, întotdeauna m-am folosit de suflet. O să urlu în scris, dar o să urlu în șoaptă.
marți, 21 februarie 2012
Asta-i pentru tine, Elena!
Stiu ca uneori sunt enervanta, uneori sunt aberanta, fac pe filozoafa sau uit sa gandesc, dar am realizat o chestie. Am realizat ca oricat de rahat as fi tu esti intotdeauna langa mine. Nu pleci. "Nu scapi tu asa usor de mine." Replica asta ma face sa zambesc intotdeauna.
Azi m-am uitat la pozele vechi din PC si am gasit pozele alea care le-am facut acum nu mai stiu cat timp la gara. Doamne, cat m-au amuzat! Cate amintiri poate trezi o poza! Si Doamne cat ne-am schimbat de atunci! Te maturizezi, Elena, te maturizezi si tu. Cresti.
Iar eu o iau razna. Nimic nou, din pacate. Sa stii ca desi tu crezi ca ma supar cand esti sincera cu mine, asta chiar ma ajuta. Nu te lua dupa boticul pe care il fac pe moment. Sa stii ca de multe ori cu ajutorul tau am luat unele decizii. Deci si tu m-ai ajutat sa devin cea care sunt acum. Si pentru asta iti multumesc. Iti multumesc ca nu explodezi in nervi cand te enervez fara motiv. Iti multumesc ca ma asculti cand iti povestesc ce prostii am mai facut. Iti multumesc ca ai rabdare cu mine. Iti multumesc ca uneori nu te opresti din vorbit. Iti multumesc ca uneori cand ma uit la tine imi zambesti intr-un mod absolut adorabil. Iti multumesc ca vrei sa devin o persoana buna si ca crezi in mine.
Uneori ma indoiesc ca ai incredere in mine. Te prea inchizi si tu in tine, si, stii tu, e normal sa imi fac griji. Eu cred ca prietenii isi spun cam tot. Ti-am spus ca o sa te astept, ca o sa am rabdare, dar la dracu' eu nu sunt asa. Eu sunt fata care enerveaza lumea si bate la cap lumea pana afla ce are omu' pe suflet. Asta sunt eu. Iar tu... tu esti prietena mea. Rezulta ce? Ia fa un rationament simplu. Prietenii isi spun cam tot, tu esti prietena mea... Te-ai prins?
Elena, mai am sa-ti spun ceva. Lenu, si tie mai am sa-ti spun ceva. Va iubesc pe amandoua. Asa complicate cum sunteti. Chiar daca uneori nu stiu ce vreau si spun prostii, tot va iubesc. Pentru ca stiu ca amandoua formati acel intreg perfect care uneori vrea sa ma omoare. Sau nu.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu