Soapte

As vrea ca intr'o zi sa imi apari in fata ochilor, in mijlocul strazii, ca o floare rasarita din beton. As vrea sa'ti pot mangaia parul si sa iti sar in brate si acolo, in bratele tale, sa ma fac una cu tine, sa ma topesc in tine. As vrea sa ascultam impreuna cantecul frunzelor purtate de vant in zilele de toamna tarzie. Daca ma vei asculta, te voi scalda in povesti cat mai bizare si mai incalcite; ca sa te adorm si sa imi cazi in brate. Sa te leagan ca pe un nou-nascut. Ca pe o pana de colibri. Sa te prind in ghearele mele si sa nu iti mai dau drumul, sa te protejez de restul lumii si sa te inchid in jurnalul sufletului meu. Sa fii coperta acelui jurnal si sa te colorez in zambete si in fericire. Sa zburam impreuna inspre portile iadului, sa le distrugem si sa reconstruim iadul, sa'l facem casa noastra. Toata lumea e un intuneric, tu esti singura care straluceste. Singura care imi gadila timpanul cu vocea putin ingrosata de la tigari. Te'as lua de mana si te'as duce unde vrei tu, doar sa ma lasi sa iti gust dulce-amarul buzelor. Ti'as da parul dupa ureche ca sa iti vad ochii de care m'am indragostit din prima. Te'as culca pe mana mea si ti'as numara bataile inimii. As da toata lumea asta si o boaba de cafea ca sa iti simt rasuflarea linistita pe gatul meu, pe ochii mei, pe buzele mele, inauntrul meu.
Te'as cauta si te'as gasi in fiecare ungher al inimii mele, zambindu'mi posesiv si chemandu'ma cu soapte de neinteles. Daca m'ai striga as veni la tine in secunda urmatoare si mi'as apropia gura de a ta ca buzele noastre sa se atinga incet intr'un cantec inteles doar de noi. Pot fi orice vrei tu, oricand vrei tu.