Simt ca parca nimic nu'mi iese bine. Orice relatie, orice incercare de'a mea de a fi fericita langa cineva esueaza. Sunt menita esecului?
E frustrant sa simt ca nu sunt fericita, din nou, si din nou, si din nou...
Ma simt ciudat, stupid. Ma simt vlaguita de toate. Fara speranta. Si cand omul isi pierde speranta e ca si cum si'ar pierde un ochi. Totul e de rahat.
Ma simt imprastiata, descompusa. Parca toate partile din mine le'am dat deja altora si eu n'am mai ramas cu nimic. Ma simt bolnava, intoxicata.
Mi'am strans laolalta toate bucatile rupte din suflet si incerc sa le lipesc, dar primesc palme care le dezlipesc la loc. Simt ca nimic nu mai are rost.
Sunt intunecata din nou, asa cum sunt deseori. M'am inchis in mine si nu mai dau nimic afara. Las totul sa ma macine, sa ma distruga. Pur si simplu nu'mi mai pasa. Daca imi pierd sufletul ce are? Oricum nu o sa'i pese nimanui. Cioburile rupte din inima mea nu vor mai fi puse la loc niciodata, nu am un lipici suficient de puternic.
Simt ca inot in propriul sange. Intr'o zi o sa ma inec. Poate doar atunci o sa fiu fericita.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu