Am scris si am rescris. Am subliniat si am taiat. Simt ca tot ce am scris pana acum am scris degeaba. Am recitit totul si pare inutil. Pare material pentru foc. Oare ceea ce scriu va insemna ceva pentru cineva?
De multe ori n'am fost complet lucida cand am scris. Doar am scris. Eu nu scriu cu creierul, ci scriu cu sufletul. Deseori sufletul meu e ratacit. Ori descompus.
Mi'am pierdut mintile? Unde duce nonconformismul meu? Unde duc confesiunile mele, care ar trebui pastrate pentru mine pentru ca fac parte din viata mea privata? Unde...?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu