Realitatea

Se naste un om. Apare un nou suflet pe lume. In primii lui ani de viata umbla in curu' lu' mami si lu' tati. Invata sa mearga, sa vorbeasca, sa manance. Creste. Ii cresc dintii, creste in inaltime, ii creste parul, ii creste creativitatea, ii creste inteligenta. Implineste varsta la care trebuie sa mearga la gradinita. Acolo se joaca cu alti copii de varsta lui, isi face primii prieteni. Invata sa se joace, sa imparta.
Parintii lui incep sa il certe, sa il bata. Bataile sunt din ce in ce mai dese.
Mai trec cativa ani si merge la scoala. Invata sa scrie. Se cearta cu colegii pentru creioane si nimicuri. Ia note mari si se bucura. Ia note mici si plange, dar nimeni nu il consoleaza, ci il cearta pentru ca nu a invatat. Nu mai vrea la scoala, nu ii place.
Anii se scrug si devine adolescent. Isi priveste corpul in oglinda si nu intelege de ce apar schimbari. Incearca sa vorbeasca cu parintii lui despre acele schimbari. Ei se ascund dupa deget. Afla ca exista sex, dar nu intelege cum se face. Isi intreaba parintii din nou. Ei se rusineaza si ii comanda sa nu mai vorbeasca despre asta. Cauta informatiile in reviste, pe internet. Le gaseste. Vrea sa stie cum e in realitate.
Isi face prieteni de care se ataseaza. Ar vrea sa isi petreaca tot timpul cu acei prieteni pentru ca ei par singurii care il inteleg. Parintii devin gelosi pentru ca sta mai mult cu prietenii decat cu ei. Incep sa ii interzica sa mai fie prieten cu toata lumea. Prietenii lui sunt din ce in ce mai putini. Are un prieten mai bun decat toti ceilalti. Face orice pentru el, fara exceptie. Timpul trece si prietenul se distanteaza de el pentru ca a gasit un prieten mai interesant, pentru ca s'a plictisit sau pentru ca il considera prea ciudat.
Se simte diferit. Vrea sa se exprime, dar nimeni nu il lasa.
Se indragosteste. Face gesturi necugetate, de om indragostit. E inselat, parasit.
Are prima lui experienta sexuala. Ii place. Se simte bine. Vrea tot mai mult. Timpul trece si se plictiseste si de sex.
Parintii nu il mai inteleg. Se cearta tot mai des cu ei. Are tentative de a fugi de acasa.
Simte ca viata nu e atat de frumoasa pe cat credea el ca e. Intra in depresie. Iese din depresie. Intra in depresie. Iese. Intra din nou... Iese... Intra... Intra...
Are tentative sinucigase.
Nu mai intelege lumea din jurul lui. Ceilalti oameni rad de el pentru ca ei considera ca el exagereaza, ca el nu stie ce inseamna sa iti fie greu.
Toti cei dragi lui il parasesc.
Se raneste singur, pentru ca nu mai simte nimic. E pierdut in propria'i lume.
Are tentative sinucigase.
Realizeaza inca odata ca viata nu e atat de frumoasa pe cat ii spuneau ceilalti si au ajuns sa il convinga si pe el de acest neadevar. Acum, ca a aflat ca totul era o minciuna, nu mai intelege sensul vietii. Nu intelege de ce s'a nascut si traieste o viata oribila. Nu intelege de ce s'a nascut, daca oricum moare. Nu intelege de ce toata lumea ii spune de Dumnezeu, desi el nu crede in asa ceva. Nu are idee ce o sa se intample dupa ce o sa moara. Prea multe intrebari si nici un raspuns bun.

Am 18 ani si deja sunt blazata...