marți, 15 mai 2012

Plimbare in ploaie


Simt nevoia sa fumez. Simt o nevoie nebuna sa fumez. Ochii mei tintesc tavanul albastru ca pe un drac nevazut. Mainile mele tremura, parca ar cauta tigari, orice fel de tigari.
Ploua din nou. Cad stropi uriasi din cer care cred ca imi injura depedenta.

Viata e ca o tornada. Te ia din senin, te ridica in aer, apoi iti da brusc drumul, lasandu'te sa'ti rupi oasele.

Daca ai fi un fir de iarba, ti'as mangaia varful cu unghia. Te'as colora in portocaliu. Te'as privi cum cresti.

Eu nu am foc in suflet, eu am cenusa. M'ai ars ca pe o papusa stricata. M'ai ars cu privirea ta care acum nu imi mai spune nimic.

Simt ceva cald si ciudat atunci cand imi scrii. Fiecare cuvant al tau ma face sa ma deschid si sa ma apropii de tine. Mi'e frica, desi n'ar trebui sa'mi fie.

Eu - un inger fara aripi. Sufletul - o casa fara stapan. Tu - un demon pe pamant. Ea - o visatoare incurabila. El - ceva ce n'o sa am. Noi - un vis colorat. Voi - perechea mea de aripi.

Frigul si ploaia mi'au intrat in carne. De ce ma plimb atat de mult in ultima vreme? De ce scriu atat? Si ce scriu? Eu doar scriu, nu realizez si ce scriu. Mana mea scrie singura. Sufletul meu dicteaza. Eu... vreau sa plec.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu